Romania celor doua hore!
ianuarie 24, 2008 by malaimare
Ce pacat!
Ceea ce am vazut la Iasi este, pana la urma, extrem de trist. Ne arata ca Romania este, in anumite momente, la cheremul unora care gandesc doar cu capul lor pentru noi toti, convinsi fiind ca sunt niste tipi extraordinari, stalpi ai romanismului si ai civismului la noi. Niste sefi de mari orase, sau de mari partide politice, au decis ca de Ziua Nationala, sau de Ziua Unirii sa ne sufoce cu sepcutele lor, cu fularele lor, cu steagurile si tricourile lor, in loc sa se bucure de faptul ca romanii sunt in piata, ca pot inca sa danseze si sa se bucure de faptul ca ” a fi roman, nu este chiar atat de rau”. Oamenii politici importanti sunt invitati sa vina si sa fie alturi de oameni, doar ca atunci cand vin acolo, dau peste organizarea “tip cutarica”, fie ca este el sef de partid, de judet sau de municipiu. Si atunci, in loc sa cantam Hora Unirii, caci ea trebuie cantata de toti, indiferent de culoarea politica pe care o prefera, iata ca ne adunam in hore diferite, ca si cum putem iubi Romania mai tare si mai serios la adapostul propriului partid, al sepcutei, al fularului, al tricoului…
Romania poate suporta si asta, saraca de ea, dar orice hora dansata in spiritul generozitatii, al iubirii, al dragostei, al fratiei, este o garantie pentru copiii nostri ca i-am adus in Europa nu pentru ca sa fie slugile lor ci stapani la ei acasa si mandri de parintii lor. Eu vreau sa pot spune copiilor mei ca il apreciez teribil pe Tariceanu si ca ii respect pe Iliescu, Nastase, Geoana, Basescu, Stolojan. Sunt liberal si cred ca toti ceilalti trebuie sa existe si trebuie sa-si spuna parerea. Ma bucur daca acest popor opteaza pentru viziunea liberala dar trebuie sa stiu sa apreciez si o eventuala alta decizie. Nu putem trai in Romania daca hora continua sa fie jucata dupa fulare si sepcute, oricat de frumoase ar fi ele.
Hora este forma suprema de a se exprima a romanului atunci cand se simte bine, cand se simte rau, cand iubeste, cand uraste, cand invinge, cand este invins.
Hora o dansam pentru ca suntem romani si nu pentru ca suntem inscrisi in vreun partid.
M-am simtit rau cand am vazut ce s-a petrecut acolo, pentru ca oricat de incrancenati am fi, si, din pacate, iata ca suntem, doua pe an sunt zilele cand ar trebui sa stergem din dictionar cuvintele huiduiala si fluierat: 1 Decembrie si 24 Ianuarie.
Daca nici HORA nu ne poate opri, oare cine, oare ce ar putea-o face?
Noi trebuie sa o facem pentru ca HORA se danseaza impreuna.





Îmi scriam şi eu tristeţea relativă la acest “eveniment”. Spuneam că România îşi serbează unirea prin dezbinare… apoi mă gândeam că numai zona noastră şi ruşii ştiu ce este aceea jale. Vesticii sunt îndureraţii, au o tristeţe mută, noi ne jelim sufletul, viaţa, constrângerea umană. Mă întrebam cum se poate ca în oameni care simt atât de tare, atât de puternic, Dumnezeu să fi aşezat şi această mare doză de egoism, de răutate, de puternică alternanţă între spirit liber şi dezumanizare?
Apoi m-am gândit că povara trebuie să crească pe măsură ce te apropii de Dumnezeu, altfel ar ajunge toţi la El.
Ceea ce s-a intamplat astazi de Ziua Unirii la Iasi a fost extrem de trist si de umilitor pentru romani. Celebrarea evenimentului istoric a fost o rusine, totul s-a petrecut ca o demonstratie de competitie electorala.
Pentru a nu stiu cata oara, romanii prezenti s-au lasat manipulati de o mana de politicieni obsedati de putere.
Numai ca din fericire, filmul acestei realitati nu este reprezentativ pentru simtirea vibranta si cugetul curat al majoritatii romanesti.
Privind de sus, dintre ingeri, marele Alexandru Ioan Cuza probabil ca s-a mahnit fara margini vazand conturul celor doua hore sfidandu-se reciproc.
De ce ati furat sarbatoarea romanilor, domnilor din varful politicii romanesti ? Pentru ca ne-ati facut sa rosim pana in varful urechilor si pentru ca astazi ne-ati obligat sa fim martorii fara vina a unui jalnic “political show”, va acordam o mare bila neagra.
Este minunat ca exista energii binecuvantate care antreneaza oameni haraziti cu talent, ce vin sa contrabalanseze prin acte artistice de un inalt profesionalism cenusiul si amarul acestor momente.