Vai de noi!
februarie 4, 2008 by malaimare
Nu am fost chiar entuziasmat de ceea ce s-a petrecut astazi in Parlament. Suntem inapoi dupa o luna, eu am mai lipsit cateva zile fiind la Venetia, la Carnaval, exact cand se pritoceau niste treburi si am avut toate motivele sa fiu nelinistit si amarat.
Una!
Discursul lui Sarkozy a inceput fantastic si am crezut ca se va ajunge la declaratii extraordinare, sau ca voi fi martorul intoarcerii armelor si ca Romania a inteles, in sfarsit, cam de unde bate vantul in panzele celor care vor sa navigheze undeva si nu doar sa se invarta pe loc ca niste prosti. Dar, dupa cateva cuvinte care lasau sa se inteleaga cum ca exista o relatie romano - franceza care nu poate fi afectata de nimeni si de nimic, nu s-a mai auzit nimic remarcabil, doar vorbe, adica aveti si voi dreptul sa spuneti cate ceva, nu sunteti ultimii, etc, etc, si sa traiasca Franta, sa traiasca Romania, sa traiasca Europa!
Dar, la ce ma asteptam de fapt?
Franta are toate motivele sa nu uite ca din punct de vedere al politicii externe noua ne-a pasat foarte putin, in ultima vreme de relatia cu Franta, ca Franta este cine este in UE, noi am tinut-o langa cu axa transatlantica, dar, iata, vine presedintele Frantei aici, chiar daca sta 4-5 ore, adica aproape deloc, vine, spune frumos ca avem si noi o speranta chiar si la petrol, chiar si la ceva vorbe la mesele importante. De ce? Pentru ca Franta urmeaza sa aiba presedentia UE si ptr asta, adica ptr proiectele pe care are de gand sa le sustina, are nevoie de suport, de un vot, fie el si al romanilor. Ce proiecte? Imigratia, agricultura. Lucruri grele, lucruri care ne intereseaza sau ar trebui sa ne intereseze.
Eu cred ca, una peste alta, e ceva ca a venit Sarkozy, dar nu inseamna ceea ce am crezut noi, ceea ce am asteptat noi sa fie. Romania nu intereseaza pe nimeni si nu are cum sa intereseze atata vreme cat politica romaneasca este una a genunchilor taraiti pe pietris cu bucuria afisata pe fata.
Alta!
Geoana ia cuvantul si este atat de penibil ca nu pot suporta si ies din sala. Afara pesedistii importanti sunt in par, aveau treburi mai importante si ii cred si ii inteleg. Penibilul lor presedinte se scoala din bancuta la sfarsitul discursului lui Sarkozy si alearga dupa discursant ca un catelandru flamand, ca un lingau ordinar, ceea ce si este de fapt. Bai, imi zic, am mai vazut eu chestii din astea dar asta e parlamentar roman nu un functionaras oarecare, nu se face sa fugi pe culoare ca sa lingi pantofii lui Sarkozy, oricat de bun si simpatic ar fi acesta, oricat de presedinte al Frantei ar fi el.
Alta!
Mitrea a revenit la sefia PSD. He, hei! Pai acest om a tradat ideea de stanga, ideea de partid al stangii, pe Iliescu, pe Nastase, pe toti. A tradat si acum primeste ca pret al acesteia dreptul sa revina. Geoana are nevoie de sustinere impotriva lui Nastase si a lui Iliescu si nu poate decat sa o faca impreuna cu nimeni altcineva decat cu tradatorul de profesie care este Mitrea. Trebuie sa recunosc ca miscarea este buna si gruparea Nastase nu are, nu mai are nici o sansa. Nastase nu are el insusi nici un fel de sustinere, a fost cu adevarat arogant, si-a indepartat oamenii care l-au sustinut, i-a placut sa se inconjoare de tipi dubiosi care nu au facut decat sa-si care sacii in caruta si apoi sa schimbe caii.
Alta!
Se vorbeste la PSD in sfarsit, pe fata de sume colosale pentru a putea deveni primar sau presedinte de CJ. Ion Iliescu se arata indignat, dar cred ca nu a vrut sa stie cam cati bani se cereau si in 2000. Stiau toti si plateau toti. Am platit si eu pentru ca mi-au fost ceruti banii astia, iar cand am aratat ca asa ceva este inadmisibil, ca turneul lui Nastase la Botosani a fost decontat la 17.500 dolari care au fost paltiti pe loc de Contac, presedintele CJ si al PSD Botosani, si care dupa aceea i-a cerut tuturor parlamentarilor si alesilor PSD de Botosani, ca doar nu era sa sustina el singur chestia aia. Acum insa, oamenii care vorbesc despre uninominal ca sa prosteasca prostimea, se dau in stamba. La ei, adica la PSD, uninominalul, ca la primarie si la CJ uninominal este, se plateste cu atat : 300.000 E la primarie si 1.000.000 E la CJ. Si toate astea sub presedentia lui Geoana, spilcuitul, alergatorul pe culoare, omul stangii romanesti. La discutia pe aceasta tema, cand Iliescu s-a indignat, o doamna pesedista i-a tras-o de la obraz, ca sa afle si el, saracul, ca o campanie nu se face cu ideologie de stanga. Am trait s-o aud si pe asta. Mizeria de la Congres continua si oamenii care au tradat sau s-au bucurat de tradarea lui Iliescu si a ideii de stanga se afla acolo, se bucura de pozitia lor si nu sunt dispusi sa o cedeze, chiar daca Iliescu este campionul revenirilor. A revenit Mitrea? A revenit Mitrea cel care a tradat? A revenit Mitrea cel care a aranjat ca totul sa arate acolo asa cum arata? Intra-adevar, la PSD nu mai este nimic de facut.
Alta!
Vine sa vorbeasca duduita Turcan de la partidul cu pricina. Ca ea a ales sa fie antipatica din pornire, e treaba ei, dar ca isi permite sa fie toapa cu noi, cei din sala, asta nu mai este treaba dumisale, ar cam fi si a noastra. Ca ia te uita ce scoate pe gurita: daca nu va plac femeile, duceti-va acasa! Ce sa intelegem noi? Ca daca nu ne place sa o vedem acolo la tribuna, adica sa vedem cum ar veni femeile in dimensiunea lor deplina, atunci sa ne ducem dracului acasa la scofalcitele noastre, la nevestele noastre spalatoare de vase! Buna chestie! Misto parlamentara fata asta si cand ma gandesc ca vine exact de la Botosani, adica de acolo unde pesedeste si sta calare pe banii urbei Contac, mitocanind in dreapta si-n stanga, de la Botosani unde se liberalizeaza la fel de mitocaneste un Campanu, atunci raman cu gura larg deschisa si ma duc dracului acasa. Acolo am sansa unei neveste destepte, dar ce stie despre desteptaciunea nevestelor cuconita cu pricina?
Bun inceput de stagiune!
Bun de tot!
Mărturisesc faptul că n-am ştiut de acest blog până acum şi că mă bucur că am dat de el, fie chiar şi mai târziu. Despre blogurile oamenilor politici nu am prea multe de spus, pentru că sunt ca nişte artificii în campania electorale, dar aici e cu totul altceva. E condeiul exersat al unui om care vede lucrurile din interior, lucru mai rar întâlnit.
Faza cu Geoană e similară celei în care Bănel Nicloiţă aştepta cu înfrigurare la uşa vestiarului lui Real Madrid un autograf sau un tricou, orice… E mentalitatea cu care (îmi place să cred) noi, ăştia mai tineri, nu suntem familiarizaţi.
O relatare plina de umor (amar, as zice eu) despre vizita lui Sarkozy!
http://moshemordechai.wordpress.com/2008/02/05/158/
Multumesc pentru aprecieri. Vad din interior, este adevarat, dar as fi preferat, nu sa nu vad ci sa nu fi avut ce vedea.
Felicitari pentru aceasta postare “nervoasa”. Sper sa nu va “dez-enervati”. Si daca va spun ca Ion Iliescu n-a intuit nici o secunda dimensiunea matrapazlacurilor din PSD - epoca Nastase si continuarea? I s-a invelit realitatea si i-a fost prezentata asa… Sigur, vor sari unii sa spuna: Cum adica, n-a stiut?
Asa, bine. El avea alte prioritati si alte probleme de rezolvat si cred ca nu si-a imaginat niciodata ca oamenii pot fi asa de ticalosi…
Eu asa cred, ca nu a cunoscut dimensiunea reala a dezastrului.
Am revăzut, după ce deja uitasem de el, “Filip cel Bun”. Întrebarea este, dumneavoastră eraţi mecanicul de locomotivă, sau v-am confundat eu?
“Filip cel bun” este aparent un film despre trecut. Eu îl înţeleg ca o pledoarie asupra superficialităţii vieţii. Creştem, visând, la o lume perfectă şi îmbătrânim înfrânţi şi decepţionaţi, nu atât că lumea nu este perfectă ci din cauză că ar fi putut fi. Construim cu muşchii încordaţi, cu minţile înfierbântate şi, abia târziu, descoperim că ar trebui să construim cu inima. Şi tot în “Filip cel Bun” se vorbeşte despre vânzarea idealurilor, despre locul de muncă propulsat de munca de partid şi jocul de interese. Descoperirea tristă este că totul este în om, la fel ca foamea sau setea.
Pentru Gabriela
Si eu cred la fel.
Iliescu este un personaj cu totul special, a luat functia de Presedinte in serios si si-a vazut de treaba. Era destul de greu sa crezi ca oamenii care in perioada opozitiei erau atat de preocupati de soarta poporului vor face jaf dupa ce vor ajunge in fotolii. Nici eu nu am putut crede si am stat langa ei toti cei patru ani ai guvernarii PNTCD. Erau cei mai seriosi si mai preocupati de proiecte de viitor pentru tara.
Insa cred ca avea posibilitatea sa afle, sau, si asta este posibil, consilierii sai nu doreau asa ceva. Candva se va sti si veti vedea ce sansa a avut aceasta tara si cum a irosit-o prosteste sau criminal.
Eu l-am rugat pe Presedinte sa se apuce de treaba dar acum, imediat. Trebuie sa se rupa de PSD si sa faca un nou partid. Acum trebuie s-o faca, acum cat nu este prea tarziu. Chiar daca nu izbuteste sa intre in Parlament are posibilitatea sa propuna o ideologie, o strategie, o formula pentru stanga romaneasca. Nu are ce pierde pentru ca eu cred ca nu va mai fi ales in viitorul Parlament. Nici el si nici altii din garda sa. Sper sa aiba curaj si nu sa o scalde. Unii de acolo vorbesc despre solutii de avarie, ceea ce este o tampenie. Nu exista avarie mai mare decat Geoana, iar acest partid nu mai are barbati. De ce s-or teme, nu stiu, sau poate ca ei stiu foarte bine si din cauza asta o lalaie.
Pacat, pentru ca trebuie sa inteleaga ca nu se poate sa mergi mai departe cu tradatorii. Asta, desigur, daca doresc sa mearga undeva.
Pentru Bibliotecarul
Da, am jucat acolo si chiar am o amintire cu totul speciala. Eram la filmare, chemat de la ora 8 dimineata, undeva intr-un triaj. Se face ora 12, se face 16 si eu ma duc la Pita, regizorul filmului si ii spun:
- Eu sunt actor si nu admit sa stau ca un dobitoc la cadru atatea ore. Ori va organizati, ori nu mai vin.
La atata mitocanie, omul a rams cu gura cascata si a tacut o bucata buna de vreme. A filmat cu mine ce avea de filmat si apoi, vreme de mai bine de 10 ani nu m-a mai chemat nimeni sa fac vreun film.
A avut dreptate, nu i-am purtat pica niciodata, dar, la fel de adevarat este ca mie chiar nu-mi place la filmare pentru ca, oricine ar fi regizorul, se pietrde enorm de mult timp.
Desi, am avut si o alta experienta, aceea cu Anamaria Beligan care era gata la ora anuntata, cand ma chema la cadru operatorul era in spatele camerei, lumina pusa , oamenii la loc si liniste desavarsita pe platou.
Alte vremuri, alti oameni. Cateodata mi-e dor.
Chiar credeţi că Mitrea este împotriva lui Năstase?
pentru Mihnea
100%!
Draga Mihnea,
Incurcate sunt caile Domnului, iar in politica, absenta moralei le face si mai de ne patruns. Mitrea este un personaj straniu, cu o imensa forta de convingere, arogant cu desavarsire, desi mimeaza modestia si amabilitatea, iar in ceea ce priveste campania la prezidentiale din 2004 stiu sigur ca a dat dispozitie sa se reduca motoarele. A fost probabil ceva intre el si Nastase, aveau ceva de impartit si a platit polita atunci cand i-a venit la indemana.
Este mentorul lui Oprisan, ori acest individ reprezinta tot ceea ce se poate mai odios in modul in care au gandit liderii importanti ai PSD. Oprisan mi-a dat la un moment dat telefon sa ma injure pentru ca am indraznit sa ma iau de el si metodele lui si, intre altele, a vorbit absolut incalificabil despre Nastase si Dana Nastase, in contextul in care el era unul din oamenii de casa ai Premierului de atunci.
Sigur, nu va fi deloc surprinzator sa vedemk ca tocmai Mitrea si Oprisan il sustin cel mai abitir pe Nastase, dar vezi ca la ei este acum o incrancenare incredibila, se injura toti, fiecare pe fiecare, isi scot la iveala rufele murdare si demonstreaza pentru toata lumea ca sunt exact ceea ce se spune despre ei.
Problema nu este daca Nastase va reveni sau nu, ci daca stanga este asta sau trebuie reconstruita si de cine. Nici Mitrea, nici Oprisan, nici Nastase, nici Hrebenciuc nu reprezinta stanga si nu mai au autopritatea de a o reprezenta. Singurul care ar putea si ar avea autoritatea de a modela ideologia stangii romanesti este, in acest moment, Iliescu. Numai ca el nu doreste asta. El vrea refacrea PSD ului, opera, dupa mine, sortita esecului.
Nefericirea momentului sta in faptul ca disolutia PSDului este sinonima cu pierderea de greutate a intregului spectru politic romanesc. Nu exista lideri credibili, nu exista doctrine, este un vid de putere de care profita doar intentia totalitarista. Serviciile secrete isi fac de cap, procurorii contesta si isi permit sa interpreteze dupa bunul lor plac legile, singuras insula ar mai fi Curtea constitutionala, dar, asa cum este ea alcatuita in acest moment, poate suferi tot felul de contestatii. Este bine doar ca totusi, deciziile ei sunt irevocabile, macar avem o structura care poate decide in tara asta.
In calitate de ziarist botosanean va felicit pentru sinceritate si originalitate. Pacat ca judetul nostru pierde, pe plan politic, un om ca dumneavoastra. Cu stima!
pe aici sa trceci si doar ca sa vezi
“parlamentul” de prin organele lui
interne, ciudata experienta
placuta la “a fi”
o zi buna!
Multumesc Bogdan, cred ca la Botosani se va petrece totusi o schimbare si ea va fi fundamentala. Oamenii se vor satura de liderii pe care i-a avut pana acum, toape, graitori cu limba de lemn, populista fara jena, afaceristi nemilosi pe spinarea banului public, indivizi care trateaza presa ca pe o solutie de a-si varsa laturile, jeep isti fara rusine, oameni fara idei pentru viitorul judetului nostru.
Modelul este deja prezent in politica romaneasca si el va fi preluat si amplificat. Apoi, chiar presa isi va schimba formulele. Va acorda importanta proiectelor pozitive si nu va fi interesata doar de dezvaluirile privitoare la averea politicienilor, sau de perlele scoase pe gura de acestia la conferintele de presa si susceptibile sa declanseze niste scandaluri cu iz de mahala. E nevoie si la Botosani de un jurnalist forte, un personaj care fie sa sustina el insusi un anume tip de ideologie, fie sa fie doar privitorul obiectiv care nu are ca scop decat informarea super corecta a populatiei.
Am citit astazi prin ziarele botosanene ca se are in vedere amplificare activitatilor pe pietonal si, desi nimeni nu mai spune ce am facut eu pentru ca aceasta idee sa prinda contur, m-am bucurat pentru ca, indiferent de paternitatea unei idei, faptul ca ea isi face efecte inca, este un semn ca putem fi optimisti.
Poate ca vom avea ocazia sa discutam despre lucrurile astea, desi, te rog sa ma crezi, am un gust extrem de amar dupa experienta botosaneana, mai ales ca ea s-a petrecut in doua formule politice, cel putin din acest punct de vedere, absolut identice.
Voi trimite saptamana viitoare - oricum o sa va anunt - cele 1000 de carti pentru biblioteca de la Copalau si Ministrul Melescanu mi-a promis ca HG ul privitor la instrumentele muzicale pentru fanfarele taranesti va fi realizata foarte curand. La urma urmelor, cred ca astea sunt lucrurile care conteaza.
Cu drag,
Mihai