Din ce in ce mai rau
februarie 21, 2008 by malaimare
Maine are loc Consiliul National PSD.
Ce se va petrece?
Nastase candideaza. Sunt doua variante: este ales si nu este ales.
Daca este ales, coabitarea cu adversarii din PSD va fi imposibila si lupta va duce la ruptura.
Daca va pierde, PSD ul se rupe, deoarece candidatura sa a acutizat toate relatiile din acest partid.
Si intr-un caz si in altul, zilele PSDului in forma sa actuala sunt numarate.
Daca mai exista o a treia varianta, aceea este deja cunoscuta : partid de 10%, la indemana cui vrea sa-si bata joc de el.
eh, hai, sa nu sarim la concluzii.. daca se intampla ceva in PSD se intampla incet si nedinamic. hai sa asteptam ziua de maine cu popcorn-ul in mana si sa speram ca macar raul cel mai bun va castiga
Iata o analiza interesanta si adevarata.
Adunarea sau colectivitatea psd nu este un partid, aceasta rezulta din recautarile pe care si le fac.
Se exprima cineva dizolvarea singura solutie, sunt de accord cu Domnul MALAIMARE ca acest CN duce la prapastie colhozul psd.
Dar sa nu ne bucuram de raul lor , nici al PNL nu este mai departe.
Cu stima,
PNL are si el o problema, dar, sper, rezolvabila. Trebuie sa inceapa o campanie serioasa si puternica pentrui reasezarea ideologica, pentru redefinirea sa ca partid al dreptei, o dreapta care, si ea insasi, trebuie sa se refaca si sa se redefineasca. Liberalii trebuie sa se pregateasca pentru o guvernare alaturi de PSD fara a-si trada propriul electorat. Trebuie guvernat astfel pentru ca numai asa vom putea scapa de totalitarism si teribila sa amenintare.
Dupa aceea, Dumenzeu stie, vom mai vedea, dar numai alaturi de PSD se va putea guverna pentru a reface pierderile suferite de tradarea Stolojan si devierea grupului sau catre aiurea, catre nimic, catre rau. Efectul tradarii lor este de lunga durata, dar, cum liberalii au un lider adevarat, Tariceanu, probabil ca vor rezista, si vor izbuti ceea ce nimeni nu credea, sa refaca nevoia de liberalism in Romania, un liberalism care stie ca poate fi chemat la guvernare in momentele critice ale unei societati solide.
Abia acum, cand PSD ul incepe sa se repuna pe picioare, si chiar daca o face de frica, nu mai conteaza, se vede ce eroare fabuloasa au facut Basescu si Stolojan cand au distrus alianta. Sa distrugi ceva pentru ca Tariceanu nu a vrut sa demisioneze este o prostie care va trebui platita, este foarte clar. Eu am fost adus in partid de Tabuleac de la Botosani care m-a invitat pentru ca pesedistii ma alungasera practic, si ma injurau de mama ca la usa cortului, dar, cand Tabuleac a virat catre Stolojan si apoi catre Basescu l-am refuzat. Cu orice risc, nu puteam sa merg contionuu aiurea. Am avut o convorbire cu Tariceanu inainte de a intra la liberali si eu tin la aceasta discutie si din cauza asta voi ramane alaturi de el, indiferent ce va fi.
Principalul pierzător în urma alegerilor din PSD este PD-L-ul care a pierdut posibilitatea de a se dirija în apărătorul populaţiei nemulţumite de schimbările sociale, inerente tranziţiei, electorat ce a aparţimut lui Ion Iliescu şi care va revenii inapoi PSD-ului o dată întărirea poziţiei vechii gărzi.
Nu cred.
Nastase va fi presedintele Romaniei. Nu inteleg exact cum, inteleg in parte de ce (Basescu e prea catastrofal) si vad limpede ca nu se va ridica alt contracandidat. Va triumfa, din nou, disperant dar logic, teoria “raului cel mai mic” (mai ales ca cele doua rele pot fi comparate in deplina cunostinta de cauza).
Pentru a ajunge Nastase presedinte, PSD are nevoie de un rezultat bun si, cred, il va obtine. Cum? Spus simplu… nu sunt singuri pe lume.
PD-L e in carti, dar e o incropeala care are doar norocul de a fi la apogeu, pentru prima si ultima data.
PNL a fost si este de 10-15%, asta e. Intr-un fel nici nu poate mai mult, daca ar fi dorit sa fie un partid de anvergura nationala avea tot timpul sa se exprime. Asa, incremenit intr-o doctrina idioata (ultraliberalismul), falimentara peste tot, doar sansa unor individualitati il mai ajuta.
Daca PRM nu ar fi vinat (si cu un Vadim in mare scadere de forma), ar intrece PNL, mai ales in conjunctura actuala (ma gindesc la turatia redusa a PSD, nu la Kosovo).
Revin la PSD. Urmatorul pas ar fi eliminarea mizeriei numita “grupul de la Cluj”, o grupare antiromaneasca care a adus PSD aproape de colaps. Pacat ca tocmai la Cluj s-au gasit. Oricum, daca ii recupereaza alt partid… ce-si face omul cu mina lui…
Ca imi place sau nu (nu imi place), cred ca viitorul va fi al PSD si PNL (daca intelege ca are cea mai mare nevoie de transformare dintre toate partidele de azi), cu PNL mai mic pentru vreo 3 legislaturi. Ma tem insa ca va exista intotdeauna un PD-L-D-L-D-… de vreo 10% de batjocora, nu a lor ci a noastra. Cal troian alaturi de UDMR.
—
Frumoasa muzica aveti aici.
Multumesc, dar nu place la toata lumea.
Cat priveste comentariul dumneavoastra, este foarte pertinent.
Eu vad acum doar ceea ce se simte la suprafata. Dedesubt lucrurile pot sta cu totul altfel si interesele ( politica este o suma de interese) pot decide intr-un fel sau altul. Nastase a revenit la PSD dar lupta nu este terminata. Grupul de la Cluj trebuie redus primul la tacere prin eliminare. In fond au pierdut, trebuie sa se retraga, este si teoria lor, vreau sa-i vad cum o pun in practica. Sunt suficient de antipatici pentru a nu lasa nici un fel de regrete in urma. Sunt insa toapele de la Botosani si Vrancea care se constituie intr-un lest greu de urnit si de aruncat peste bord. Pe masura ce vor trece zilele, s-ar putea sa se strecoare si ei, sub haina luptatorilor harsiti si chiar sa scape, doar ca PSDul cu ei la bord va insemna acelasi lucru. Ma rog, nu sunt eu cel mai nimerit sa fac astfel de analize. Preocuparea mea in acest moment este sa determin PNLul sa inteleaga ca o reasezare ideologica nu-i strica, pentru ca se impune dupa tradarea Stolojan - Stoica. Poate ca trebuie sa intelegem mai exact ce inseamna liberalism la nivel european, ce este fata de ceea ce intelegem noi ca ar fi si sa incercam sa ne aliniem. Dincolo de toate insa pluteste amenintarea teribila a totalitarismului absurd si brutal. Impotriva lui trebuie unite fortele cu adevarat democratice si aici nu mai este loc de diferente ideologice. Vom vedea cum se impaca toate acestea intre ele, dar, in orice caz, dupa acest Consiliu National PSD, parca incep sa cred ca mai exista ceva sanse.
Da. Ciudat, cu toate impunsaturile, cu toata ipocrizia de protocol, cu regretul ca, intr-un fel, Dan Mircea Popescu a fost sacrificat pentru calitatile sale in favoarea unui Nastase perceput ca un fel de Patton (cu toate ca stilul sau e total diferit) si eu am avut impresia ca s-a incercat impunerea unei stari de normalitate, fie si pentru atingerea unui scop, fie si din frica de care amintea insistent Nastase. Poate pentru ca azi totul pare anapoda. Nu numai prin Romania.
Nu stiu cum e cu toapele, dar cred ca aveti dreptate, se simte damful de bautura proasta de prin “teritoriu”. (Si) din cauza asta nu ma dau in vint dupa feudalism, fie “baroni” fie alti “nobili”.
Aveti dreptate, plecarea lui Stolojan ar trebui sa fie o sansa. Nu ma hazardez sa dezbat doctrine politice (am ideile mele, desigur, uneori paradoxale) pentru ca nu mi-e clar raspunsul la o intrebare care mi se pare fundamentala: cita libertate are un partid national sa aleaga ce crede ca e bun cind tendinta pare a fi cea a doctrinelor/ideologiilor uniformizatoare? Sigur, o doctrina politica aspira la un grad cit mai mare de generalizare si la o raspindire (acceptare) cit mai larga. Totusi… nu am incredere in buna credinta a multor personaje influente, fie ele si cu solide cunostinte, confirmate academic. Nu prea mai cred in probitatea academica (si nu numai) din secolul 21 prin comparatie cu, sa zicem, secolul 19.
Nu stiu ce m-a apucat, in general evit pe cit pot sa invoc spusele altora, dar am sa pun un link ( http://www.americanrhetoric.com/speeches/dwightdeisenhowerfarewell.html ) catre discursul de adio al lui Eisenhower, foarte cunoscut pentru avertismentul sau la vigilenta fata de “complexul militaro-industrial” dar mai putin cunoscut pentru partea in care avertizeaza asupra riscului ca oamenii de stiinta sa fie corupti de catre cei care ii platesc. Pina la urma, in ziua de azi, orice teorie politica sau economica, e tot un produs de echipa, cu specializari, cu argumente presupus analizate stiintific, pe cit se poate obiectiv, ori nu sint sigur ca e chiar asa. Vremurile marilor ginditori s-au cam dus. Poate se da cite un premiu Nobel pe drept, dar de obicei se recunoaste importanta cite unei felii de cunoastere dintr-un domeniu. Doctrina, in schimb, e prezenta si prezentata ca un produs comercializabil, cu reclama, cu PR, cu interese ascunse. Greu de strapuns valul. Cu atit mai rau daca marile interese propulseaza cite un cercetator spre notorietate si, in schimb, comanda muzica avind in spate destule fundatii, catedre, laboratoare gata sa “confirme” noua teorie.
In general, conformismul ma face sceptic si vad in jur foarte multa dorinta de a nu iesi din rind.
Adevarul este ca nu in doctrina sta forta unui partid ci in calitatea marilor proiecte sociale pe care este in stare sa le prezinte celor de la care solicita votul. Doctrina apare implicit din aceste documente programatice de altfel. Daca iti propui sa construiesti autostrazi, inseamna ca vrei sa deschizi drumul catre lume, ca vrei sa atragi transportatorii prin spatiul tau, inseamna ca dezvolti o infrastructura care, pe de o parte usureaza viata propriilor tai locuitori si, pe de alta, atrage surse financiare fabuloase. Ce partid poate face asta? Practic absolut toate partidele, indiferent de doctrina, doar ca, alegerea companiilor care vor face autostrazile va tine deja de solutia doctrinara pe care o are partidul, sau, cum e cazul in Romania, din pacate, de ciubucul cat mai gras si cat mai bine directionat, ceea ce, trebuie sa recunoastem, nu are nicio legatura cu doctrina.
La noi uniformizarea doctrinara a atins cote alarmante si din acest motiv cred ca este necesar un efort de repozitionare ideologica. Oamenii trebuie sa stie totusi la ce se asteapta din partea fiecarui partid. In acelasi timp este necesar sa se elaboreze proiecte, indiferent daca te afli la putere sau in opozitie. Ma mir ca absolut toate partidele care s-au perindat pe la puutere au uitat de necesarul fie si minim efort de continuare a vietii de partid. Din aceasta cauza avem mamuti si baroni, din aceasta cauza nu se poate reforma clasa politica romaneasca nici macar pe cale naturala, caci tinerii care vin, si sunt destul de multi si, cel mai adesea, buni, invata rapid metehnele celor “cu greutate”.
Improvizatia inmaterie deproiecte este daunatoare si genereaza dezordine si deruta. Liberalii sunt medicii societatii, oriunde si oricand. Apoi medicul este chemat cand ii este rau omului si daca este nevoie pune bisturiul, ori noi pansam cangrene, ceea ce nu poate duce decat la moarte.
Nefericirea este ca mai toate partidele fac la fel si nu prea mai avem sperante pentru corpusul social romanesc. Dar, cine stie, poate ca astazi am o zi in care nu prea am chef sa gandesc. Afara este primavara si eu vreau sa curat pomii din gradina si sa strang gunoaiele iernii.
O primavara frumoasa, tuturor!
Interesant. Si eu inclin spre proiecte de care, apoi, sa te tii. Lucrul bine facut, cuantificabil, palpabil face cit mii de intentii bune si nerealizate.
Dar cum rezolvati contradictia prin care un liberal nu va sustine proiecte de anvergura, considerind, coerent cu ideile de baza ale liberalismului vechi, ca e treaba pietei sa rezolve tot, inclusiv dezvoltarea infrastructurii? Eu cred ca au dreptate. Lasa-i pe intreprinzatori sa-si asume tot riscul si garanteaza-le doar dreptul de a exploata autostrada, de exemplu.
Cum e acum organizata operatiunea de construire de autostrazi (exemplul e foarte potrivit) avem de a face cu un jaf de tip colonial. E loc si pentru coruptie, dar nu aici e baiul. Compania nationala de drumuri a fost transformata intr-o societate pe actiuni (deocamdata 100% detinuta de statul roman) care actioneaza discretionar - confisca (ma rog, plateste 2 lei) pamintul de la particulari, pune la dispozitie pentru concesionare domeniu public in suprafete imense, investeste masiv banul public (o buna parte din investitii, asa incete cum sunt, se fac cu bani de la buget). Statul, prin forta - judeca-te cu statul daca vrei sa-ti blestemi zilele - deschide drumul, se ocupa de toate chestiile neplacute, cheltuieste o groaza de bani din taxe si cind greul a trecut (chiar daca va dura multi ani) va ceda pe nimic actiunile societatii nationale strainilor. Toata magaria a fost ordonata de UE, cum se vede clar din nota de fundamentare - productie M. Mitrea - guvern Nastase. Neschimbata sub DA, respectiv liberali, ca sa fim drepti. Cel mai mare jaf al prezentului si urmatorilor ani se face sub presiunea unei organizatii (UE) pretins liberala care actioneaza, de fapt, ca un satrap in favoarea marilor corporatii. Unde e loc pentru confruntari doctrinare sub papucul noilor pasale?
Eu sunt declarat antiglobalizare si pentru protejarea pietei, teritoriului si spatiului cultural national. Aici, la noi, sa fie concurenta cit cuprinde, libertate individuala cit se poate de mult, initiativa si ingeniozitate, sa experimentam, sa ne certam, dar sa fim protejati fata de nebunia si lacomia exterioara. Se poate, globalizarea e un concept inventat si impus prin constringere si imbrobodire. Nimic nu ma impiedica sa trag cu ochiul la realizarile altora, dar nimic nu ar trebui sa ma forteze sa fac cum au hotarit altii, neintimplator intotdeauna cu profit maxim pentru ei si, adesea, cu praful de pe toba pentru noi.
Practic, nu vad cum vom fi altceva decit cobai, servitori, teritoriu de exploatat si piata de desfacere pentru altii daca nu delimitam clar ce e al nostru si numai al nostru. Daca nu putem sa ne aparam interesele supreme (destule cuantificabile) atunci e inutil sa teoretizam pentru ca nici o doctrina nu va fi aplicabila daca decizia reala nu depinde de noi.
Asa este. Romania ar avea nevoie de un lider pentru ca romani inca mai sunt si este sigur ca lucrurile ar putea decurge si altfel. UE poate sa inghita hapul Romania spunandu-si ca n-a avut noroc si sa-si caute imediat o alta baza de mana de lucru ieftina, Serbia, de exemplu, Moldova, Kosovo, etc. Romania ar putea arde etapele daca ar avea un lider. Nu-l are asa ca va indura. In timp ce corporatiile inghit totul, romanii se multumesc cu dezvaluirile idioate de la televizor. Anticoruptia merge inainte, pe langa coruptie, ca sa nu o deranjeze. Noi mai scriem una, alta, ne racorim si avem impresia ca am luptat.
Cred ca prin 2001 Iliescu a convocat liderii partidelor la Snagov si a pus bazele viziunii romanesti despre dezvoltarea durabila. Fabulos document, extraordinara incercare. Ce s-a facut? Unde sunt proiectele? De ce nu le-a continuat nimeni, nici chiar Iliescu? Lucrez acum la un proiect impreuna cu Demeter Andras, secretar de stat la Ministerul Culturii. Incercam sa punem ordine in sistemul teatral. Facem normele de aplicare pentru Legea Institutiilor Publice de Spectacol, trebuie sa facem Statutul Actorului, am facut Legea Managementului in Cultura. Lucram contracronometru pentru ca afara se prefigureaza deja alegerile parlamentare si nici unul dintre noi nu mai crede ca va mai fi in functie pentru a putea continua si pentru ca suntem amandoi siguri ca nimeni din cei care vor veni dupa noi nu va folosi experienta noastra. Biata Romanie durabila sta in mana unor oameni, care, daca vor fac ceva, daca nu isi vad de treaba lor.
Ma uit la prostul asta de Geoana si nu-mi vine sa cred ce-l framanta pe el acum: cu ce masina a venit Nastase - ca are, adica una grozava si pretinde ca se numeste social democrat.
Ma uit si la prostul asta de Nastase care crede ca daca s-a ales gata, lucrurile stau in mana lui de conducator. La ce dracului i-a trebuit sa vina la intalnirea cu prostanacul in asa o masina?
Acestea sunt treburile lor, in vreme ce aceasta tara are nevoie de un lider.
Nu vreti, domnilor, sa cititi bibliografia pentru examenul de lider? N-ar fi preamulte lucruri, doar Biblia, eventual macar o rugaciune din ea, Scrisoarea a IIIa si Scrisoarea lui Creanga catre Eminescu.
Da, Geoana si Nastase pareau din alt film, ireali. Numai ca nu ei transmiteau mesajul penibil, nu ei au facut selectia derizoriului ci televiziunile. Nu avem de ce sa le multumim, nu ne-au dezvaluit nimic relevant, au cautat nesemnificativul cu iz de mahala, au incercat sa ciupeasca coarda de vulgaritate si au reusit. Nici nu pot mai mult televiziunile (cind pronunt cuvintul mi se face gura punga).
Nu exista continuitate in constructie, spuneti. Adevarat. Ar fi bun un lider autentic. Ar fi. Dar si mai buna ar fi o “masonerie” a constructiei peste timp. Doar nu pentru ca doreau stapinirea lumii s-au apucat constructorii de catedrale sa se stringa in fratii peste generatii. Aveau o munca de dus pina la capat si nu le era destinat sa o vada implinita celor ce au inceput-o. Stapinirea lumii a decurs din prea buna organizare - un efect pervers si, poate, nedorit, dar acceptat, asa cum copiii de bani gata nu refuza averea inaintasilor care chiar au facut efortul sa o stringa.
Acum ma voi contrazice (normal, antiteza). La noi, mitul fondator este cel al Mesterului Manole. Ni se cere o jertfa de suflet, pentru ca toti mesterii erau Manole si toti au sacrificat o Ana. Iar liderul… i-a ucis pe toti. Biserica a ramas. Naprasnic destin. Dar si ce oameni de cremene pe aici. Catedralele noastre, mult mai mici, se umplu si azi cu suflete.
Ma rog, unde vreau sa ajung (sinteza)? Orice am face, cred ca nu ne e destinat drumul usor, sigur. Cred ca suntem foarte individualisti si, astfel, vom ramine mai liberi, vom construi mai putin, vom plati scump tot ce construim, dar, poate, ce facem e mai durabil, nu (numai) in plan material. Daca e asa, atunci va trebui sa copiem cit mai putin, din motive usor observabile. Cred ca exista un hiatus intre structura sufleteasca si informationala a romanului si metoda occidentala, pur materialista si utilitara. Chiar daca ne place lucrul frumos, ne uzam in goana dupa consum si cautam un confort care se dovedeste doar aparent. Nu suntem multumiti pentru ca nu ne implinim defel. Everac vorbeste despre un stil minor dar armonios, despre o placere a traitului. Probabil bun pentru viata de zi cu zi, in orice caz mai bun decit viata in goana. Eu cred ca ne lipseste si un proiect al nostru, pentru sufletul nostru. Nu cred ca il vom intui daca ne lasam absorbiti de virtejul lipsit de sens al lumii de azi.