Pacat!
martie 27, 2008 by malaimare
S-a stins un om ars de limba romana. Atras de flacara miraculoasa a luptei pentru idealul respectului neconditionat fata de limba si cultura romana a vrut sa paseasca dincolo de puterile unui om. A murit asa cum ii sade bine unui filolog: in bratele limbii romane.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Da, Mihai, suntem socati cu totii. Dumnezeu sa il odihneasca!
Dumnezeu să-l odihnească!
Dumnezeu sa-l ierte!
De ce a trebuit sa se intample acest fapt cutremurator, care ne-a zguduit fiinta din temelii ?
George Pruteanu s-a inaltat printre ingeri si probabil ca va veghea asupra noastra alaturi de Octavian Paler, Adrian Pintea, Florian Pittis sau de Ovidiu Iuliu Moldovan, acesti ilustri cavaleri care au cinstit limba romana in fiecare secunda a vietii lor.
Dumnezeu sa-l ierte !
Din pacate vorbim frumos despre cei care au plecat si uitam ca in timpul vietii lor am pacatuit fata de ei adesea. Pruteanu era un apucat, pentru el batalia pentru limba era una continua si pe care o ducea neabatut, ceas de ceas, clipa de clipa. Din aceasta cauza a deranjat pe multi, unii l-au evitat din cauza asta, altii au ras de el, dar el a continuat fara sa-i pese, sau, cine stie, pozand in acest tip de rezistenta si, de fapt, framantandu-se teribil pe dinauntru. Posibil ca toate acestea sa-i fi subrezit inima, foarte posibil. Se plang si il caina unii politicieni ca “bietul Pruteanu a murit si nu si-a vazut dorinta implinita de a avea o emisiune la televiziune”. Le aduc aminte ca putin le-a pasat de asta, ca aveau puterea sa determine existenta acestei emisiuni, cea mai grozava de acest gen din tot ce s-a produs la televiziunile romanesti, dar nu au facut-o pentru ca ideea de a sprijini ceva fara sa-si aroge aura de mare creator si sustinator al culturii nu le sta in fire, nu le sta in caracter.
E bine sa nu mori, in orice caz sa nu ai aceasta extravaganta pana nu-ti dobori inamiicii, pana nu invingi, pana nu iti impui toate ideile. Fie si macar pentru a evita sa asculti marturiile ipocrite e bine sa nu mori inainte de vreme. Drept este ca intre ceea ce trebuie sa faca un om si ceea ce socoteste Dumnezeu ca trebuie sa se petreaca este un teritoriu in care mintea omului nu poate circula in voie.
Pacat ca a murit. Mare pacat. De Pruteanu si abnegatia lui formidabila era mare nevoie Despre limba romana vor mai vorbi si altii, dar Pruteanu chiar stia ce trebuie si cum trebuie spus.
Pacat!