ACTORUL
aprilie 15, 2008 by malaimare
Am avut sansa sa aud cantand un Stradivarius!
Ascultand, m-am gandit, nu stiu de ce, la “actor“.
Exista o asemanare teribila :
cutia de rezonanta - trupul actorului,
corzile - amintirile de tot felul,
arcusul - mestesugul,
violonistul - vointa de a se autodepasi.
De fapt, un “actor”este un Stradivarius cu violonistul incorporat!
Suna bine, nu va bagam in cutia catifelata a uitarii.
Sanatate! instantanee !
Sa nu va treaca prin cap sa va internati , ca adun toti prietenii si dusmanii (vad eu cum ), si va facem un circ , de ramaneti mut pe veci. Mai aveti multe de facut ! In concluzie sunteti sanatos tun deja. Nu??????
ROMANIA MEA,
Zgomot facut de un elicopter in survol deasupra zonei, undeva in departare .Cantec de pasari intr-un crang.Un petic de cer.
Elicopterul devine vizibil,odata cu amplificarea zgomotului de survol al elicopterului ,cantecul pasarilor nu se mai distinge.Elicopterul a devenit atat de vizibil incat se pot distinge insemnele” Politiei Romane”.
„Politia” scris cu albastru ,tricolorul pe coada.Se distinge atat pilotul cat si copilotul ,mai mult datorita ochelarilor de soare care intorc lumina soarelui in efect de oglinda.
Zgomotul provocat de elicopter se diminueaza dar ramane ca fundal.
O rafinarie ale carei instalatii argintii impung ,mai intai cerul,ca mai apoi,ca un gigantic miriapod,instalatiile sa coboare in pamant catre un robinet imens.Conductele colcaind pornesc in goana prin pamant ,miriapodul este acum un dragon,o inima a unui colos ce pompeaza in artere.
Conducta in drumul ei sugerat a ajuns la elicopterul politiei.In elicopter ,acum,se poate vedea foarte bine politistul copilot cu casca si ochelari de soare .Se uita in jos,face un semn cu mina inmanusata,ii spune ceva pilotului.Elicopterul face un rotocol mare ,apoi se napusteste in mare viteza spre locul de unde plecase.
Elicopterul isi amplifica zgomotul.
Un petic de cer,o galeata care coboara legata de un cablu,un cablu coborat din elicopter.Galeata ajunge aproape de liziera padurii,aproape ca atinge crengile,ramurile se inclina,elicopterul e undeva deasupra.Galeata…o mana care pune…un teanc de bani la liziera padurii in campul pustiu.Nici tipenie de om.
Galeata se ridica trasa de cablu catre elicopter,se poticneste in crengi,scapa ca mai apoi sa lupte din nou si sa izbandeasca.Galeata se zvarcoleste ,abia scapata din stransoarea crengilor ,se balangane periculos ,se intoarce apoi,ca la comedii ,scuipa pachetul care se risipeste in aer in sute de bancnote.Plutesc ca intr-un vis,ca intr-o reluare cu incetinitorul a unei faze dintr-un meci,ca un cosmonaut in imponderabilitate.
Mainile unui individ ,le aduna din iarba si colbul drumului,din copaci.Continua aceiasi miscare incetinita,gafaie,respira greu,se ineaca,le strange febril,miscarea mainilor revine la normal.Le aseaza bancnota peste bancnota ,innumara ,mai innumara odata ,mainile incep sa tremure ,miscarea lor se accelereaza,un film mut,reia innumaratoarea ,tremuratul se inteteste ,horcaie,mainile adauga alte bancnote si leaga teancul.Tremura in continuare.
Elicopterul s-a intors.Repeta figura:galeata,o mina,aceiasi mina care a adunat banii si i-a innumarat ,o mina cu un ghiul imens ,un teanc de bani,acum mai departe de liziera padurii,in campul pustiu,la amiaza,nici tipenie de om.
Galeata se ridica trasa de cablu,libera si voioasa,catre peticul de cer,copilotul o recupereaza ,saluta si pleaca.
De la sol il insoteste cu privirea,pina se departeaza,un individ cu ochelari de soare ,imbracat in costum alb,care isi tine mainile pe cap,a paguba,in soare straluceste ghiulul.
Se intoarce ,ca din pusca,intra in crang,cu o mana isi desface pantalonii iar cu cealalta ,trage cu nesat dintr-un trabuc ,se ineaca cu fumul de trabuc.Se uita catre varful pantofilor ,ridica uda o bancnota,apoi inca una,apoi inca una,injura scuturandu-se ,o ia la fuga catre un autoturism de teren ,cauta in torpedoul masinii,scoate pe rand:un pistol,un teanc de bani,o cutie de trabuce,apoi,in sfarsit,gaseste:un pachet de servetele!
Il ia,vrea sa iasa din masina ,dar se intoarce.Incepe din nou cautarea.Intre timp suna telefonul .Telefonul urla polifonic „Vine politia” .In masina urla de durere un alt manelist cu nume de mezel.Nu stie cum sa se descurce,injura ,arunca trabucul,duce telefonul,in sfarsit,la ureche,pe mana are un ghiul imens.Raspunde la telefon dar telefonul se intrerupe ,protesteaza impotriva ariei de acoperire.
Isi continua cautarea : a gasit! Un deodorant ,il miroase si incepe sa cante la unison cu solistul manelist .Isi da peste tot ,apoi iese din masina,pune piciorul pe pragul masinii de teren si se sterge. Canta in continuare..
Se indreapta catre intrarea din padure,din copaci mai aduna cate o bancnota,fredoneaza in continuare ba chiar incepe sa trozneasca din degete in ritmul manelei ,schiteaza pasi de dans si termina intr-un tremur al buricului.
Il intampina doi indivizi,se amuza de tremuratul sau din buric,au rasarit de dupa o cisterna pe care este inscriptionat „LAPTE”.Schimba cateva vorbe si isi continua indeletnicirile.Se aude o pompa care pompeaza din groapa in cisterna .
Un tractor huruie de undeva de la linia orizontului.Se apropie ,huruitul tractorului se mareste.
Un alt furtun de la cisterna catre rezervorul tractorului este tarat de catre cei doi indivizi.Curge:rezervorul tractorului se umple.Tractoristul se apropie ,este imbracat cu pantaloni”ABIBAS” si tricou „Versace”.O mana intinde un teanc de bani ,o mana primeste un teanc de bani.
Suna maneaua „Gigi Becali”,tot un sunet polifonic.
Tractoristul raspunde.Are o mina fericita cand vorbeste la telefon,un lant gros de aur ii atarna la gat,pe mana care tine telefonul straluceste un ghiul manjit de motorina.
Motorul unui tractor ambalat puternic si zdruncinaturile provocate de gloduri ale ocupantului cu tricou „Versace”.
Pe un ogor ,tractorul si tractoristul ara.Apusul soarelui invaluie instalatiile rafinarie,undeva la linia orizontului.
Primaria si Politia unui sat.Ferestrele sunt vopsite grosolan cu dare pe geam,acoperisul este din tabla ruginita,hornul este pe jumatate prabusit,peretii coscoviti sunt varuiti cu un var diluat la maximum.
Peretii Primariei poarta semnele zecilor de reparatii pompieristice din preajma unor evenimente.Dalele sunt sparte si napadite de balarii,curtea este plina cu tufe de liliac si iasomie.Aleea este marginita cu tufanele,ici acolo,crampeie de gard viu.Doi salcami ,un zarzar si doi pruni umbresc doua canapele la intrarea in Primaria satului.Un gard cu sipca de lemn vopsita cu var apara de hoti …Primaria.
Zgomotul unei Dacii in miscare.Larma ingrozitoare de manea .O voce care zbiara intr-o portavoce.
O dacie papuc,cu cabina-dubla,trece prin fata primariei ,in bena in picioare ,mai multi indivizi care danseaza dupa manele.Pe capota masinii sunt montate boxe mari.
Un individ se agita ,asa cum a vazut el la televizor cu o portavoce.Pe botul masinii ,ca la un car mortuar,au montat doua portrete:
Un lider politic care a invadat mass-media si…chipul tractoristului.Este un afis electoral.
Serbare campeneasca cu mici ,bere si manele ,undeva se vad niste cruci,e un cimitir.
Tractoristul trosneste din degete si parca face un pas de dans ce se termina in…tremurat de buric.
Oamenii necajiti zambesc,agita micii cu mustar prin aer,vorbesc cu gurile pline,se amuza de dansul din buric al catindatului la primarie,apoi trag grabiti cate o dusca fiecare din ce are in mana.
O batrana in trecere spre cimitir,il admonesteaza pe dansator ,isi face semnul crucii.Tambalagiii satului pufnesc in ras si intetesc cantarile .Corzile tambalului abia mai rezista.
Lautarii sunt mai virtuosi ca niciodata si urmaresc facandu-si semne ,complici,batrana care s-a departat de serbare ,se uita din cand in cand inapoi si bodogane.
Picura in auz,incet,un cantec al Mariei Tanase:”Cine iubeste si lasa..”
usa pe care scrie „PRIMAR”.
Primaria.A inceput ploaia.
Intrarea in primarie.Imediat dupa intrare un hol
Pe perete in apropierea usii primarului ne zambeste Ion Iliescu.
O alta usa pe care scrie „Viceprimar”,aproape de usa ,Traian Basescu.Secretariat –portretul lui Emil Constantinescu ,consilieri –doua tablouri :Corneliu Vadim Tudor si Gigi Becali.
In holul primariei pavazat cu tablouri se deschide usa „Consilierului”
Suna un telefon :maneaua Gigi Becali, tot polifonica.
Un birou la care vorbeste un barbat:tractoristul.Afara a inceput sa tune,ploaia s-a intetit.
Imbracat in costum alb ,cu ochelari de soare pe cap,la gat are un lant gros de aur,poarta o camasa in culori vii,stridente cu papagali si palmieri, precum bastinasii acelor colonii exportatoare de babane,este deschis la primii doi nasturi ai camasii sa i se vada lantul.
Tractoristul consilier vorbeste la telefon,pe mina care tine telefonul are un ghiul,este curat si straluceste.
Zambeste:i-au rasarit …doi dinti de aur.
Semnat:autorul
http://tatariaki.wordpress.com/
uneori ma gandesc unde trag linia
nu cumva exageram cu “legendele”
uneori ma gandesc sa trag linia!
uneori ma gandesc… sa trag linia?
o zi bine (rezonanta)!
multumesc!
ar fi mai bine sa folosim…morse?