Anticamera si Cina cea de taina
mai 19, 2008 by malaimare
Ma uit la Anticamera cu atentie, din doua moive. Intai pentru ca este foarte bine jucat, aproape toate aparitiile fiind memorabile. Al doilea pentru ca ma intreb mereu daca este cu adevarat un pamflet sau se vorbeste despre niste lucruri mai mult decat adevarate.
Am umblat mult ca parlamentar, am cunoscut multa lume. Clasa asta politica romaneasca are asemenea specimene, care au asemenea discurs, sa nu ne facem ca nu stim. Daca aveti curiozitatea sa dati click pe Monitorul de Botosani veti citi niste discursuri ale lui Contac care chiar intrec ceea ce se spune si se vede in acest film. Marlanie, grobianism, aroganta nemasurata, prostie crasa, absolut tot tacamul din film este prezent in realitate. Acum vad ca de ne oprit pesedistii au luat in bagaje si Cina cea de taina ( vezi Picatura chinezeasca), pentru ca totul sa fie perfect. Doar ca ma intreb aiurea, pentru ca de fapt stim cu totii, de unde au aparut aceste specimene? De unde? Din superbul nostru popor, din educatul nostru popor, din, in fata lui Dumnezeu, fricosul nostru popor. Si atunci, daca este valabila vorba potrivit careia ” cum e turcu si pistolu” chiar nu ma mai mir de ce imi place acest film atat de trist si de lipsit de orice fel de optimism. Pentru ca este o felie de viata aratata asa cum este ea, puturoasa si mizerabila, imbracata in haine de lux, ca haina face pe om si pantoful cu scart iti da masura puterii. In rest, sa fim noi sanatosi, ca inca nu cred ca am aratat chiar tot ce avem in panoplie, mai exista ceva urma de jena in Romanica noastra draga!





Extraordinară ideea acestui Tărg de Jucării. Am constatat pe la ediţia a 7, dar nu am avut unde să spun asta.
Este extraordinară mai ales pentru că vine într-un moment saturat de bătălie politică uşoară, fără miză. Lupta împotriva violenţei în şcoli este un lucru important în aceiaşi măsură. Violenţa în şcoli este un lucru vechi de sute de ani, poate, rădăcinile sunt arât de adânci încât astăzi par justificate. M-am gândit şi eu la modalităţile de stopare a violenţei în şcoli şi am ajuns la două concluzii personale (de nespecialist). Prima ar fi izolarea învăţământului în campus. Cele mai mari şcoli sunt un fel de mic orăşel, închis accesului străinilor. Un astfel de locaş de învăţământ permite monitorizarea uşoară a elevilor şi, mai ales, a celor străini de campus. Cea de a doua modalitate este modificarea căii de predare a cunoştinţelor şi trecerea la un învăţământ bazat pe criterii morale. Nu vorbesc aici despre religie, ci despre un alt fel de a construi cunoştinţele despre lume. Pentru aceasta este necesară insuflarea celor tineri a unui caracter revoluţionar. Ei trebuie învăţaţi să se împotrivească, să nu accepte acel bullshit generalizat, să nu copieze modelul vilă-piscină-Mercedes-fotomodel. Cred că în acest moment a preda în şcoli valoarea principiilor este mult mai importantă decât geografia, istoria, chimia…
Ca să fiu şi la obiect, mârlănia, grobianismul, aroganţa nemăsurată, prostie crasă, absolut tot tacâmul prezent in realitate au ajuns cumva la putere. EU mă întreb cum anume, prin ce mijloace, ajung acei oameni acolo. Cineva mi-ar putea răspunde că acest lucru se datorează lipsei votului uninominal. Mă îndoiesc, sunt mulţi primari care au exact acelaşi comportament, chiar astăzi este o ştire cu un primar care a bătut un tânăr de l-a umplut de sânge şi este ales uninominal şi nu pe liste. Dar chiar să fie pe liste, cum ajunge un specimen declasat de la valorile superioare pe care ar trebui să le deţină un lider, pe listele unui partid politic serios? Eu aici îmi pun o mare problemă, de ce partidele îşi promovează oamenii nepotriviţi în posturile cheie, ori este vorba de o lipsă acută de cadre, ori este în fiecare partid o mafie a intereselor locale structurate la rândul lor în interese generale.
Mie “Anticamera” imi place la nebunie
calinescu este genial