Ciudat dar perfect real, numele noastre pot fi traduse si prin niste cifre, aidoma celor petrecute in lagarele fasciste sau rusesti sau…
Eu port doua siruri de cifre pe ambele maini si sunt cat se poate de bucuros. Unul este 322, celalalt 7.500.000.
Am fost cel de-al 322 lea parlamentar care a votat pentru ca Legea fundamentala, Constitutia sa nu fie calcata in picioare nici macar in vis.
Am fost cele de-al 7.500.000 lea cetatean care si-a dorit o tara demna in care nimeni sa nu fie mai presus de lege, nimeni sa nu foloseasca institutiile statului ca arma impotriva inamicilor politici, o tara in care alesii sa slujeasca nu sa fie slujiti.
Diferenta intre mine si ceilalti care poarta pe mana cifrele arondate celor care ma reprezinta este ca eu nu mi-am facut NICIUN FEL DE ILUZIE, americanii nu au invatat inca sa priveasca in jur dincolo de ranjetul penibil de campanie electorala, habar n-au ca Bucurestii si nu Budapesta este capitala Romaniei . Eu nu i-am asteptat in 44 pentru ca nu existam, nu i-am asteptat nici acum pentru ca exist, citesc, inteleg si judec. Dar ma gandesc cata deziluzie vor fi scrasnit in suflet cei care, ca si mine, de la 1 la 321 au votat pentru ca nimeni sa nu incalce Constitutia, cei care, ca si mine, de la 1 la 7.499.000 au votat pentru o Romanie demna…atunci cand l-au auzit pe Vicepresedintele american laudand coruptia la cel mai inalt nivel ca este luptatoare impotriva coruptiei.
Eu, cel care port cu mandrie pe o mana cifra 322 si pe cealalta 7.500.000 va spun ca nu i-am asteptat deloc pe americani si nu-i voi astepta vreodata, nu am nevoie de ei, nu am ce invata de la ei. Eu va spun ca am luptat, am votat pentru doua lucruri care se confunda cu „fata morgana” caci, de fapt, Romania nu mai are nici CONSTITUTIE si nici DEMNITATE.
Cifrele vorbesc!
mai 21, 2014 de malaimare
[…] Original Blog » […]